Tag Archives: carnețel de dorințe

Două idei

Standard

O idee tare frumoasă pe care am găsit-o pe Facebook aici:
18 ani

Când se nasc copiii, fă-le câte o adresă de mail. De-a lungul anilor trimite-le poze, însemnări, perle, povești, consemnări ale realizărilor lor. Când împlinesc 18 ani, dă-le parola adreselor de mail.

Cred că nu e prea târziu să începem și la 5 ani și jumătate, nu?

Așa mi-am adus aminte de o mică invenție de-a noastră numită Cufărul Curajului unde de ceva vreme pe bilețele colorate scriem câte o victorie în lupta cu balaurul Frică sau pur și simplu întâmplări prin care ne depășim limitele, reușite prin care ne creștem stima de sine. De exemplu: “Azi, în drumeție, am reușit să mergem pe jos mulți kilometri“. (mare realizare pentru un băiețel care nu prea iubește mersul pe jos!) Din când în când citim bilețele și ne simțim tare puternici!
Cufărul Curajului stă, de cele mai multe ori, la loc de cinste lângă Carnețelul de Dorințe, deși uneori nu vrem să auzim de nici unul și atunci le lăsăm puțin în pace până când ni se face iar dor de ele așteptând ca dorințele și realizările să nu mai fie așa de …. dureroase.

Carnețelul de dorințe

Standard

IMAG1011 Parcă începusem o rubrică de idei practice pe aici pe undeva, nu? Păi, să o îmbogățim.

Vă povestisem că din disperare aplicasem o idee citită în „How to talk so kids will listen”: când copilul a făcut o criză de furie că dorește să-i cumpăr ceva ce, în momentul acela, nu mi se părea potrivit am scos o foaie de hârtie pe care am scris: „Delfinul își dorește obiectul X.” Cred că nici dacă făceam o magie nu aveam rezultate mai bune. Doar pentru faptul că l-am ascultat și pentru că am înțeles ce dorește s-a liniștit. Între timp am refolosit ideea scriind câte o dorință pe ce apucam, deși nu întotdeauna cu aceleași rezultate fantastice de la început. Apoi mi-am dat seama că scriind haotic în stânga și-n dreapta nu prea rezolv nimic așa că m-am gândit la un CARNEȚEL DE DORINȚE în care să le înșir și în care să existe un fel de conștientizare ordonată a lor. Chiar imediat am aflat la seminarul „Comunică eficient cu copiii” ținut de Antonia Noel, că fiul ei are o cutiuță în care pune bilețele cu dorințe pe care le scrie singur (e mai mare) și recitindu-le își dă seama că unele nu mai sunt importante, altele s-au împlinit sau că altele încă își așteaptă rezolvarea.

De ce ar fi o idee din aceasta practică? Pentru că fiecare copil are nevoia de a-și îndeplini dorințele într-un spațiu magic, de a spera că ele pot fi cândva îndeplinite, de a-i întări speranța în lume și viitor. Așa că a-i spune indirect prin repetarea dorinței „Ce frumos ar fi dacă ți s-ar împlini!” îi dezvolt gândirea pozitivă care-i va fi de mare folos în viitor. Culmea, folosesc carnețelul pentru a combate consumerismul societății în care trăim pentru că suntem bombardați din toate părțile de interese financiare fără scrupule și aberante (o să dezvolt în altă postare). Carnețelul îl poate face pe copil să înțeleagă concret ce-și dorește, să vadă că unele dorințe i se împlinesc, că poate să facă față unor lipsuri materiale și că uneori împlinirea dorințelor are forme neobișnuite și nebănuite.

Dorințe folositoare vă dorim!