Dacă emoțiile ar face febră…

Standard

Cum ar fi dacă emoțiile, durerile sufletești ar fi la fel de vizibile ca cele trupești. Am fi oare mai înțelegători cu cei din jur?

Un articol superb, superb din care am tradus doar trei paragrafe, deși ar trebui tradus tot:

Dacă un copil ar face febră, părintele ar lua toate măsurile pentru ca acesta să se simtă bine și să se însănătoșească. Nimeni nu i-ar spune copilului “să se comporte frumos și să termine cu febra”. Ni s-ar părea o nebunie să pedepsim un copil pentru că are pojar. Febra îl obligă pe părinte să ia măsuri pentru a îmbunătăți starea copilului lui.

Ce binecuvântare ar fi să existe un termometru care să măsoare sănătatea emoțională a copiilor noștri. Noi, cei care ne grăbim să ne tratăm copiii când au febră, am putea să ne grăbim să ne ajutăm copiii și când le lipsește dragostea, uimirea sau stima. Dacă ar exista un mod prin care să fim alertați când copilul are o durere emoțională am fi, cu siguranță, părinți mai buni și prieteni mai buni pentru copiii noștri. (…)

Și cum nu există un astfel de termometru care să măsoare nevoile emoționale ale copiilor noștri poate ar fi înțelept să le dăm puțină dragoste în plus, puțină grijă în plus, puțină înțelegere în plus. Așa, ca să fim siguri.

Advertisements

11 responses »

  1. Of! Multumesc Anca ca ma mai inalti putin! Nu credeam ca perioada asta (2 ani+) va fi atat de grea!!!! Dar uite, daca te rogi cu incredere, cineva iti mai timite cate un pui de inger 🙂 !
    Incredibil textul si atat de firesc si de adevarat , noi adultii ne pierdem in detalii aberante!
    Multumesc :)!

    • Draga Ioana, cu mare plăcere. Să știi că te înțeleg. Perioada de la 2 ani a fost tare grea și pentru noi. Va trece. Știu ca asta nu e o consolare prea mare, dar când veți iesi de acolo Teiuț va fi un copil mai puternic, mai independent, mai încrezător. La fel și voi. :)). Toți avem resurse nebănuite pe care le descoperim tocmai în momente de criză. Multă putere îți doresc!

  2. Pingback: Popas « Lumea lui Teiuţ

  3. ce frumos spus:)
    chiar ma gandeam sa scriu un post zilele astea, extrapoland ideea la toti oamenii in general…daca in plina depresie ne-am putea uita in interiorul nostru si ne-am vedea sufletul sangerand, am lua repede masuri si nu am mai astepta nepasatori “sa treaca”…
    nefiind palpabila, masurabila, vizibila… suferinta asta parca nu mai pare atat de grava.

    • Daniela, bine ai venit pe aici. Ai perfecta dreptate cu depresia, mai ales la noi in tara prea putina lume intelege ca e o boala foarte grava si nu un “moft” care, așa cum spui, trece de la sine…

    • Da, da ai dreptate. Dar până la somatizare ei transmit mii de mesaje pe care dacă le înțelegem, acceptăm, alinăm, facem viața copiilor mult mai frumoasă 🙂
      Mă bucur că ți-au plăcut citatele; și pentru mine au fost sursă de inspirație.
      Bine ai revenit! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s